Lansarea volumului "Cartea Roşie" de Carl Gustav Jung

Cunoscută drept opera secretă a marelui psihanalist austriac, Jung a scris Cartea Roşie (Liber Novus, titlul original)între 1914 şi 1930 (16 ani ţinând-o secret chiar faţă de proprii copii o perioadă). Au urmat apoi 80 de ani, în care atât cât era în viaţă, cât şi după moartea lui, familia pastrează cartea în dulap nepublicată. Totuşi acum 2 ani a fost publicată pentru prima oară (franceză, engleză, germană, japoneză, spaniolă şi portugheză).

Volumul de 371 de pagini, care conţine ilustraţii color, realizate de Carl Gustav Jung, este o adevărată poartă de intrare în mintea psihiatrului. Jung şi-a caligrafiat cu litere gotice elaborate cele mai adânci gânduri, într-o carte care seamănă cu un tom medieval.

A îmbogăţit „Cartea Roşie" cu desene, multe fiind reprezentări de mandale (în budism şi tantrism - imagini-simbol servind ca instrument al contemplaţiei; cerc magic), reuşind să obţină adevărate radiografii ale Sinelui. „Sufletul meu mă duce în deşert, în deşertul propriului meu Sine. Nu mă gândeam că Sinele meu e un deşert, un deşert uscat, fierbinte, colbuit şi fără apă. Călătoria duce prin nisip fierbinte, îmi croiesc drum încet, fără ţintă vizibilă, fără speranţă. Ce înfiorătoare e această pustietate. Am impresia că drumul duce atât de departe de oameni", scria Jung.

La Editura Trei, cartea editată de Sonu Shamdasani, specialist în istoria psihologiei, a fost publicată în traducerile Vioricăi Nişcov (din limba germană) şi ale Simonei Reghintovschi (din limba engleză). „Anul 1913 a fost crucial în viaţa lui Jung. El a început un experiment cu sine însuşi, care a devenit cunoscut drept «confruntarea cu inconştientul» şi care a durat până în 1930", scrie Ulrich Hoerni, nepot al lui Jung şi administrator al arhivelor Jung.

În timpul experimentului, Jung a elaborat o tehnică pentru a ajunge la baza proceselor sale interioare, pentru a traduce emoţiile în imagini şi pentru a sesiza fantasmele care acţionau „subteran". A numit această metodă „imaginaţie activă". Mai întâi, şi-a „înregistrat" fantasmele în „Cărţile Negre". Apoi şi-a revizuit textele şi le-a copiat cu un scris caligrafiat într-o carte numită „Liber Novus", legată în piele roşie şi însoţită de propriile desene. A fost cunoscută mereu drept „Cartea Roşie".

În 1930, Jung a terminat experimentul şi a pus deoparte „Cartea Roşie", neterminată, şi a lăsat-o să zacă într-un dulap zeci de ani. În 1983, Societatea moştenitorilor lui C. G. Jung a pus-o într-o cutie de valori securizată, până a decis scoaterea ei la lumină, în anul 2000. Păstrarea în stare bună a „Cărţii Roşii" se datorează, printre altele, faptului că a fost rareori deschisă.

Vă ofer în premieră fotografii din Cartea Roşie cu o condiţie, să nu spuneţi la nimeni de ea, deoarece-i secret :)